in

Margherite: ciò chì duvete sapè

I margherite sò unu di i fiori più cumuni in u nostru paese. In a natura, si trovanu soprattuttu in i prati o à a riva di a furesta. Marguerites preferenu cultivà induve hè particularmente sole. Pudete ancu plantà in una semi-ombra, per esempiu in una pignatta nantu à u balcone. Parechje persone facenu questu quì perchè pensanu chì hè bella.

E margherite cumincianu à cresce in primavera. Puderanu cresce finu à a fine di u vaghjimu quandu vene u primu fretu. Marguerites anu longu steli. E so foglie sò chjappi è ponu esse parechji culori diffirenti. I margaridi bianchi sò i più cumuni. I fiori sò quattru à sei centimetri di diametru. Puzzanu forte. Hè per quessa chì attranu assai api.

Marguerites sò cunsiderate robuste è pocu esigenti. Pudete plantà nantu à parechji sustrati diffirenti. Si trovanu dunque in ogni tipu di lochi di u mondu, ancu in altu in l'Alpi o in u desertu.

Ci hè più di 40 spezie di margherite in totale. Alcune di sti spezie sò nati in natura, è altri sò stati criati da l'omu. U nome Marguerite vene da u grecu. A so "margarita" significa qualcosa cum'è una perla. U nome hà truvatu u so modu in alimanu via a lingua francese.

A margherita s'assumiglia assai à a marguerite ma hè un pocu più chjuca. Ùn hè micca cuntatu trà e margherite. Tuttavia, hè chjamatu "Margerittli" in u dialettu svizzeru, per cusì dì, a piccula marguerite. U nome di vergine Margarethe, chì hè dispunibule in parechje versioni linguistiche diverse, vene ancu da marguerite.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *