U granu hè un granu. In Austria dicenu ancu Kukuruz. I grani grossi sò spessu gialli, ma ponu ancu avè altri culori sicondu a varietà. Sò situati nantu à cobs grossi è longu chì crescenu nantu à culmi grossi cù foglie.
U mais vene urigginariamente da l'America Centrale. A pianta da quì hè chjamata teosinte. Intornu à l'annu 1550, l'Auropei pigghiaru alcune di sti pianti cun elli in Auropa è i cultivavanu quì.
Duranti i seculi, u granu hè statu allevatu cum'è a cunniscimu oghje : assai più grande è cù più grani chè teosinte. Per un bellu pezzu, però, u mais era pocu cultivatu in Auropa, è s'ellu era cusì, allora cum'è alimentazione d'animali per via di i steli longu. Dapoi a mità di u 20u seculu hè cultivatu assai granu. Oghje hè u terzu granu più cumuni in u mondu.
A cosa serve u granu ?
Ancu oghje, assai granu hè cultivatu per alimentà l'animali. Di sicuru, pudete ancu manghjà. Per questu hè trattatu. Hè quì chì venenu i cornflakes, per esempiu. "Corn" hè a parolla americana per u granu.
Dapoi l'annu 2000, però, u granu hè ancu necessariu per qualcosa d'altru: u granu si mette in una pianta di biogas inseme cù manure di porchi o vacche. Certi vitture ponu funziunà cù biogas. O pudete brusgià per generà electricità.