in

Focu

U coot hà u so nome da u chjamatu "blaze" - questu hè u puntu biancu nantu à a so frunti. Ellu rende a foga inconfondibile.

Carattirìstichi

Chì sò i coots?

Coots appartenenu à a famiglia di a ferrovia, per quessa ch'elli sò ancu chjamati u rail biancu. Un coot hè circa a dimensione di un pollulu domesticu. Serà longu 38 centimetri. E femine pesanu sin'à 800 grammi, i masci pesanu un massimu di 600 grammi. U so piume hè neru. U beccu biancu è u puntu biancu, u scudu di cornu, nantu à a so frunti sò colpi. U scudu di cornu hè significativamente più grande in i masci chè in e femine. I coots sò boni nuotatori, anu gammi forti, di culore verde è larghe, lobi di natatori intagliati nantu à i so pedi.

Una impronta di i pedi cù questi ragghi di natazioni hè inconfundibile: i dita cù u cunfini di rag-like chì circundanu si distinguenu chjaramente in a terra suave. I coots ponu natà megliu cù questi flaps perchè l'utilizanu cum'è paddle. I pedi sò ancu notevolmente grande: Questu distribuisce u pesu è li permette di caminari bè nantu à e foglie di e piante acquatiche.

Induve campanu i coots ?

Coots sò truvati in l'Europa Centrale, l'Europa di l'Est à Siberia, l'Africa di u Nordu, l'Australia è a Nova Guinea. Coots campanu nantu à stagni è laghi pocu prufonde, è ancu in acque lenti. Hè impurtante chì ci sò assai piante acquatiche è un cinturione rossu in quale l'acelli ponu custruisce i so nidi. Oghje spessu campanu ancu vicinu à i laghi in parchi. In questu abitatu prutettu ponu passà senza un cinturione di canna.

Chì tippi di coots ci sò?

Ci sò dece spezie diverse di coots. In più di a foga cunnisciuta da noi, ci hè a foggia cresta cù una frunti bianca blu-blu chì vive in Spagna, Africa è Madagascar.

U coot giant si trova in Sudamerica, à dì in u Perù, in Bolivia, è in u Cile sittintriunali. A fola di probosci vive in Cile, Boliviana è Argentina in l'Andi à una altitudine di 3500 à 4500 metri. U coot indianu hè nativu di l'America di u Nordu.

Comportate

Cumu campanu i fochi ?

I coots natanu relativamente lentamente è tranquillamenti intornu à laghi è stagni. Calchì volta venenu à terra per riposà è pasce. Ma postu ch'elli sò abbastanza timidi, fughjenu à u minimu disturbu.

Durante u ghjornu ponu esse osservati di solitu nantu à l'acqua, di notte cercanu posti di riposu in terra per dorme. I coots ùn sò micca volunti particulari abili: sempre piglianu contru à u ventu è prima anu da fà un run-up nantu à a superficia di l'acqua per un bellu pezzu prima di pudè alzà in l'aria.

Quandu sò disturbati, ponu esse vistu à spessu currendu à traversu l'acqua battendu e so ali. In ogni casu, di solitu si stallanu di novu nantu à a superficia di l'acqua dopu una corta distanza. I coots mud e so piume in l'estiu. Allora ùn ponu micca volà per un tempu.

I coots, mentri l'acelli suciali, spessu cumbattenu cù i so pari è altri uccelli d'acqua chì si avvicinanu troppu à elli o à u so nidu. A maiò parte di e foche stanu cun noi durante l'invernu. Hè per quessa ch'elli ponu esse truvati in grande quantità, soprattuttu in questu tempu:

Allora si riuniscenu nantu à e zoni d'acqua senza ghiaccio chì furnisce assai alimentu. Anu cercanu u so alimentu per natà è immersione. Ma certi animali volenu ancu un pocu à u sudu - per esempiu in Italia, Spagna o Grecia è passanu l'inguernu quì.

Amici è nemichi di a fola

I coots sò sempre cacciati - qualchì volta in grande quantità, cum'è in u Lavu di Custanza. I nemici naturali sò l'acelli rapaci, cum'è i falchi o l'aquila di coda bianca. Ma i coots sò valenti : inseme si cercanu di alluntanassi da l'attaccanti fendu assai rumore è sbattendu l'ala lascendu l'acqua splash up. Eventualmente, si tuffanu è scappanu i so nemici.

Cumu si riproducenu i foulchi ?

I coots riproducenu quì da a mità d'aprili finu à l'estiu. In marzu, i pariglii cumincianu à occupà u so territoriu è custruiscenu u nidu inseme da canna è canna di canna è foglie. Duranti stu tempu ci sò ancu veri lotte - micca solu trà i masci, ma ancu trà e femine. Difendenu u so tarritoriu cù batti d'ala, calci, è smacks di beccu.

U nidu, chì hè sin'à 20 centimetri di altu, hè custituitu di materiale vegetale è generalmente fluttu nantu à l'acqua. Hè appiccicatu à u bancu cù qualchi steli. Una spezia di rampa porta da l'acqua à u nidu. A volte i coots custruiscenu ancu un tettu semicircular nantu à u nidu, ma qualchì volta hè apertu. A femina pone ova da sette à deci cinque centimetri di longu, chì sò di culore giallu-biancu à grisgiu chjaru è portanu picculi spots scuri.

L'allevu si faci alternativamente. U cumpagnu chì ùn hè micca incubatu in u mumentu si ritirate à dorme in un nidu di dorme apposta à a notte. U ghjovanu sbocca dopu à 21 à 24 ghjorni. Sò di culore scuru è anu piume giallu-russu nantu à a testa è un beccu rossu

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *