A maiò parte di i coniferi ùn anu micca foglie, solu agulla. Questu hè cumu si sò diffirenti di l'arbureti caduti. Sò ancu chjamati softwoods o coniferi. Stu nomu vene da u latinu è significa cune bearer. I coniferi più cumuni in i nostri boschi sò spruce, pinu è abete.
Una peculiarità di ripruduzzione hè caratteristica di i coniferi: l'ovuli ùn sò micca prutetti da carpels cum'è cù i fiori, ma si trovanu aperti. Hè per quessa chì stu gruppu hè ancu chjamatu "pianti di sementi nudi". Includite ancu cipressi o thuja, chì sò spessu piantati cum'è hedge. Portanu agulli chì sò a mità di reminiscenza di foglie.
In Germania è in Svizzera, ci sò più coniferi cà l'arburi caduti. Prima, u legnu cuniferu cresce più veloce, in segundu, hè assai apprezzatu cum'è legnu di custruzzione: i tronchi sò longu è dritti. Travi, strisce, pannelli, è assai più ponu esse segati assai bè da questu. Softwood hè ancu più liggeru di legnu duru.
I cuniferi sò ancu cuntenti cù terreni chì cuntenenu menu nutrienti. Questu li permette di campà luntanu in a muntagna, induve l'arbureti caduti sò longu incapaci di affruntà u clima.
L'arbureti cuniferi perdenu l'agulla dopu à uni pochi d'anni quandu sò vechji. Ma sò sempre rimpiazzati da novi agulla, cusì ùn li vede micca. Hè per quessa ch'elli sò ancu chjamati "arburi perenne". L'unica eccezzioni hè u laricciu: e so agulla diventanu gialli d'oru ogni vaghjimu è poi cascanu in terra. In particulare in Graubünden in Svizzera, questu attrae parechji turisti ogni annu.