U coccu hè u fruttu di a palma di coccu. Un coccu ùn hè micca veramente una noce, ma un fruttu di petra cum'è una cirasa o un pesche. Una nova palma di coccu pò crecià da ellu si a noce casca in terra adattata. Pò esse ancu lavatu da u mare è germinate nantu à a riva più vicina.
Sapemu u coconut da u supermercatu cù a cunchiglia dura. U grossu stratu di fibre di coccu chì sò in tuttu u circondu hè allora digià eliminatu. Da questu, pudete fà cose utili cum'è tappeti, stuoie, è parechje altre cose.
Semu più interessate in a carne di u fruttu. Hè biancu è solidu. Pò esse manghjatu cum'è hè o usatu in pane. U grassu di coconut hè ancu ottenutu da a carne di u fruttu. Questu hè particularmente adattatu per frittura di carne è altri alimenti.
A maiò parte di i coconuts venenu da l'Asia, in particulare da l'Indonesia, Filippine è l'India. Ma sò ancu cultivati in Brasile è Messicu. Quasi un decimu di l'oliu estratti da e piante in u mondu vene da i coconuts.
Chì manghjemu è bevemu da u coccu ?
U più impurtante hè a carne bianca. Quasi a mità hè acqua, u restu hè principalmente grassu è qualchì proteina è zuccaru. Quandu si secca, a polpa hè chjamata "copra". Pudete manghjà cusì cusì. In i magazzini, di solitu truvamu gratu in sacchetti. Pudete aduprà per coce cose diliziosi, per esempiu, biscotti.
L'oliu di coconut o grassu di coconut pò esse fattu da a polpa. À a temperatura di l'ambienti, stu grassu hè biancu, forsi ligeramente giallu. Avete bisognu principarmenti per arrusti è frittura, ma ancu per a coccia. Pò esse ancu trasfurmatu in una larga varietà di prudutti è ancu utilizatu com'è carburante in vitture.
Ci hè assai acqua di coconut in i ghjovani, coconuts verdi, finu à un litru in ogni nut. Questu hè particularmente impurtante in i paesi induve ùn ci hè micca acqua potabile pulita. Invece di apre una buttiglia d'acqua minerale cum'è noi facemu quì, a ghjente in tali paesi apre un ghjovanu coconut. Dui o trè à ghjornu hè abbastanza per beie.
U latti di coccu ùn esiste micca in a natura. Hè stata fatta in una fabbrica da polpa è acqua. U iogurtu di coccu hè fattu in modu simili. I dui sò particularmente populari cù e persone chì ùn ponu micca tollerà u latti di vacca.
Cumu cresce e palme di coccu?
I palmi di coccu sò una spezia vegetale. Pertenenu à a famiglia di palme. Crescenu in u mondu in i tropichi. Allora deve esse calda. Hanu bisognu d'acqua abbastanza è ponu solu resiste à brevi periodi secchi. Preferiscenu ancu terreni cù assai nutrienti.
I palmi di coccu formanu tronchi senza rami. Crescenu sin'à 30 metri d'altezza. I tronchi sò assai magre per questa altezza. Si dice chì i palmi di coccu anu un troncu fattu di legnu. In u casu di l'altri palme, hè più prubabile chì i tronchi sò foglie curled.
I palmi di coconut anu radiche magre, ma ponu cresce finu à sette metri di longu. A palma di coccu s'ancora assai bè in a terra è pò ancu sopravvive à i tsunamis. Perchè e radiche crescenu assai prufonda in a terra, spessu ghjunghjenu à l'acqua di terra.
Ci sò solu foglie nantu à i metri superiori. Sta parte hè chjamata "Schopf" o "Krone". Circa 15 foglie crescenu annu. Sò stati dritti in u primu annu è horizontale in u sicondu. In u terzu annu, falanu è eventualmente cascanu à a terra.
Da circa u sestu annu di vita di i palmi di coccu, i fiori crescenu. Ci sò assai più fiori maschili cà femini. Diversi insetti è u ventu polinizzanu i fiori.
U germe si trova in a polpa. Pudete vede cun un ochju entrenatu. Hè cum'è quella piccula cosa cù l'arachide. Una radica cresce da ellu. A cunchiglia dura penetra in a radica in unu di i trè punti chì si vedenu fora. Sò chjamati "buchi germinati".
Siccomu ùn ci hè micca staggione in i tròpichi, i palmi di coccu cresce constantemente fiori da quale si sviluppanu frutti. Ci sò circa trenta à 150 annu. Dipende assai di a varietà, di u paese, è di u tarrenu in quale u palme di coccu cresce.
Cosa hè fatta da fibra di coccu?
A fibra pò esse acquistata da a capa esterna di u coccu. Pudete aduprà in modi diffirenti. Dipende da chì u coccu era sempre verde quandu hè coltu o digià maturu.
I fibri ponu esse acquistati da a capa fibru di u fruttu verde, senza maturu. Sò filati in fili cum'è lana. Da ellu, pudete fà corda, stuoie, tappeti è altre cose. Per esempiu, prima di plastica, tutti i nostri tappetini sò stati fatti di fibra di coccu. A maiò parte di a fibra di coccu hè prodotta in Sri Lanka.
U stratu fibru di fruttu maturu cuntene più materiale chì s'assumiglia à u legnu. Ùn pudete micca spinà i fili fora di questu. Ma riempite i materassi è i tappezzeri cun ellu o li pressate in fogli. Ne avete bisognu per l'insulazione termale in e case.
Chì altru l'omu usa da e palme di coccu?
A ghjente hà sempre custruitu capanne da u legnu di i tronchi. Altrimenti, u travagliu cù stu legnu hè difficiule perchè hè assai fibru. Solu da quandu sò stati fatti boni seghe, u legnu di coccu hè stata utilizata per custruisce navi, mobili, tazze è articuli simili di casa.
I foglie pò esse ligatu in mazzi è usati per copre i tetti. Avemu usatu per fà qualcosa simili quì in Auropa cù paglia o canna. E foglie ponu ancu esse aduprate per tessi i muri di casa o cesti.
Un sapiu dolce pò esse acquistatu da i fiori di parechje palme, cumpresa a palma di coccu. Pò esse bollitu à un tipu speciale di zuccaru, zuccaru di palma. Pudete ancu lascià fermentà cum'è a nostra uva, poi diventa una bevanda cù alcolu, vinu di palma.