in

Castagna : ciò chì duvete sapè

I castagni sò arburi caduti. Ci sò dui gruppi chì sò biulogicamenti pocu ligati l'un à l'altru: i castagni dolci è i castagni di cavallu. Chjamemu ancu castagne dolci castagne comestibili perchè sò digeribili per l'omu.

I castagni di cavallu serve com'è alimentariu per diversi animali, per esempiu, cavalli. Un cavallu hè sempre chjamatu "steed" in diverse zone linguistiche, per esempiu in Svizzera. Da quì u nome "ippocastanu".

Cumu cresce i castagni dolci ?

A castagna dolce era digià diffusa in u Mediterraniu in i tempi antichi. Hè bisognu di assai calore, cusì à u nordu di l'Alpi, pò crecià solu in i lochi cun un clima particularmente favurevule. Hè bisognu di assai acqua, ma ùn tollerà micca a pioggia durante u periodu di fioritura.

A maiò parte di i castagni dolci crescenu à circa 25 metri d'altezza. Sicondu induve sò, ponu campà in ogni locu da 200 à 1000 anni. À circa 25 anni, cumencia à fiurisce. Ogni arburu porta fiori maschili è femini. Sò allungati è gialli, cum'è l'avellana.

I frutti appartenenu à i noci. Sò in una ciotola marrone. Intornu à l'esternu si trova un altru, "cunchiglia", chì hè più propriamente chjamatu "tazza di fruttu". I spine sò inizialmente verdi, più tardi marroni è a tazza di fruttu apre.

I noci sò assai sani. Anu ancu cuntene assai di zuccaru, cusì si sguassate rapidamente. In u passatu, assai persone manghjavanu principalmente castagne dolci. Affumicavanu i noci freschi per priservà. Oghje l'industria face questu cù metudi più muderni.

A ghjente hà criatu parechji centu varietà di castagne dolci. Hanu ancu nomi diffirenti: castagne o castagne sò spessu chjamati i frutti più boni. Sò megliu ricunnisciuti à u stand quandu sò venduti freschi è caldi. Ma sò ancu trasfurmati in purè è usati in a cucina o in a panetteria. Diversi dessert cuntenenu ancu castagne dolci, cum'è vermicelli o coupe Nesselrode.

Ma avete ancu bisognu di legnu di castagnu dolce per u mobili, i cornici di a finestra è di a porta, i travi di u tettu, i recinzioni di giardinu, i barili, i navi, è assai altre cose. In particulare fora, hè impurtante chì u legnu ùn si putrissi rapidamente. In u passatu, assai carbone era ancu fattu da ellu, chì hè ciò chì avemu bisognu nantu à a parrilla oghje.

U castagnu dolce hè una spezia di pianta. Hè appartene à u genus di castagnu, à a famiglia di u fagiu, à l'ordine di u fagiu, è à a classa di a pianta fiorita.

Cumu cresce i castagni di cavallu ?

I castagni di cavallu crescenu naturalmente in Europa, Asia è America di u Nordu. Una spezia speziale hè u "castagnu di cavallu cumuni" da i Balcani, vale à dì da a Grecia, l'Albania è a Macedònia di u Nordu. Hè spessu piantatu in parchi è in viaghji longu e strade.

L'ippocastanu cresce una trentina di metri d'altezza è hà 300 anni. Sò facilmente ricunnisciuti da e so foglie allungate, chì sò generalmente crescenu in cinqui nantu à un troncu, cum'è i diti di una manu.

D'aprili è di maghju, i castagni pruducianu picculi fiori chì sò tenuti inseme in panicule. Certi pirsuni chjamanu "candele". I fiori sò soprattuttu bianchi, ma ponu ancu diventà abbastanza rossi. In l'estiu, i frutti crescenu da i fiori, picculi boli verdi cù spicchi.

In settembre, i frutti ripen è cascanu à a terra. E bola spike spuntanu è liberanu u fruttu propiu: noci marroni di trè à cinque centimetri di grandezza cù un spot luminoso. Sò chjamati castagne. I zitelli piace à ghjucà è fà artighjanali cun ellu. Ma ùn pudete micca manghjà, sò solu adattati per l'alimentazione d'animali. Hè quì chì u nome ippocastanu vene da "Ross" hè una vechja parolla per cavallu.

A più impurtante nantu à i castagni di cavallu hè l'ombra chì furnisce, in particulare in parchi è birrerie. L'abi in particulare sò cuntenti di i numerosi fiori. I frutti servenu ancu com'è alimentu di benvenutu per i cervi rossi è i caprioli in l'invernu. U legnu pò esse usatu per fà veneers per u mobili, chì sò strati fini pegati à pannelli.

L'ippocastanu hè una spezia vegetale. Pertene à u genus di castagnu di cavallu, à a famiglia di soapberry, à l'ordine di u soapberry, è à a classa di i pianti fiori.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *