U ghepardo appartene à a famiglia di i picculi gatti. I ghepardi si trovanu avà quasi solu in Africa, à u sudu di u Sahara. Un unicu animali hè un ghepardo, parechji sò ghepardi o ghepardi.
U ghepardo misura circa 150 centimetri da u musu à u fondu. A cuda hè di novu circa a mità di longa. A so fur hè gialla in sè stessu, ma ci sò parechji punti neri nantu à questu. I gammi sò assai magre è longu. U corpu s'assumiglia à un greyhound veloce. U ghepardo hè u ghjattu più veloce è hè un excelente cacciatore.
Cumu campanu i ghepardi ?
I ghepardi campanu in a savana, in a steppa è in u semi-desertu: ci hè erba alta induve si ponu ammuccià, ma pochi arbusti è arburi chì puderanu disturbà a corsa di i ghepardi. Hè per quessa ch'elli ùn campanu micca in a furesta.
I ghepardi manghjanu tipicamente ungulati più chjuchi, in particulare gazelle. Zebre è gnu sò digià troppu grande per elli. U ghepardo sneaks up à a preda circa 50 à 100 metri. Allora corre dopu à l'animali è l'attacca. Puderà ghjunghje sin'à 93 chilometri à l'ora, quasi cum'è una vittura nantu à una strada di campagna. Ma di solitu ùn dura mancu un minutu.
I ghepardi maschi sò più prubabile di campà è caccia solu o cù i so cumpagni. Ma pò ancu esse gruppi più grande. E femine sò solitarie, salvu quandu anu ghjovani. I masci è e femine si scontranu solu per accoppià. A mamma porta i cuccioli in u so stomacu per circa trè mesi. Di solitu hè unu à cinque. A mamma prepara un burrow, una piccula fossa in terra. Hè sempre ammucciatu daretu à i cespuglii. Ci dà nascita à i ghjovani.
Un ghjovanu animali pesa circa 150 à 300 grammi, chì hè u più pisanti quant'è trè bars di cioccolatu. I ghjovani restanu in a tana per circa ottu settimane è beie latte da a mamma. Hanu da stà bè ammucciatu perchè a mamma ùn li pò difende contr'à leoni, leopardi o iena. A maiò parte di i ghjovani sò ancu manghjati da tali predaturi. I sopravviventi diventanu sessualmente maturi à circa trè anni di età. Pudete tandu fà ghjovanu sè stessu. I ghepardi ponu campà finu à 15 anni.
I ghepardi sò in periculu ?
I ghepardi vanu da l'Africa à l'Asia miridiunali. In Asia, però, esistenu solu in i parchi naziunali in u nordu di l'oghje Iran. Ci sò almenu un centu d'animali. Ancu s'ellu sò assai prutetti, sò minacciati di estinzione.
Circa 7,500 XNUMX ghepardi campanu sempre in Africa. Più di a mità di elli campanu in u sudu, à dì in i paesi di Botswana, Namibia è Sudafrica. A maiò parte vive in spazii prutetti. Questu crea difficultà cù l'allevatori di vacche, perchè i ghepardi piacenu ancu di manghjà i ghjovani vacchi.
Parechji scientisti è attivisti per i diritti di l'animali aiutanu i ghepardi à ripruduce di novu. Tuttavia, questu hè difficiule. In u 2015, per esempiu, sò nati pocu più di 200 ghepardi. Tuttavia, ogni terzu cucciolo murìu prima ch'ellu avia mezzu annu. I ghepardi africani sò in periculu oghje, alcune sottuspezie sò ancu in periculu.