in

Chamois: ciò chì duvete sapè

U chamois hè una spezia di mammiferi chì campa in l'Alpi. U cacciadore li chjama "chamois". Tutti i masci è e femine di u chamois anu corne chì ùn perdenu mai in a so vita. I masci anu un ciuffu di capelli nantu à i so spalle, chì hè particularmente notu in a so fur invernale. U "Gamsbart" hè ancu fattu di stu capelli. Ma questu ùn hè micca una vera barba, ma una decorazione di cappelli per l'omi in Austria è in u statu di Baviera.

Un chamois hè un pocu più di un metru longu da u musu à i glutei. Ci hè ancu una cuda corta. E femine ghjunghje sin'à quaranta kilogrammi, i masci sin'à cinquanta. I corni sò dritti sottu è curve in daretu sopra.

I gammi sò longu è forti. I camosci ponu sparghje i so zoccoli per piglià una presa megliu nantu à e rocce. Fur è u culore cambianu cù e stagioni: in l'estiu, a fur hè marrone-russu. In l'invernu hè più densu è marrone scuru, quasi neru.

I camosci si sò stallati in l'Alpi. Ci hè a maiò parte di i camosci in Stiria, un statu federale di l'Austria. Puderanu ancu esse truvati in parti di l'Italia, Francia, Germania, Svizzera è i Balcani. I camosci cum'è i zoni ripida è rocciosa, ma micca boschi. Li piace à campà in altu, trà 1500 è 2500 metri sopra u livellu di u mari. Hanu cori grossi chì ponu pompà abbastanza ossigenu attraversu u corpu ancu in l'aria fina. U so sangue hè ancu particularmente bè adattatu à l'aria fina.

Cumu campà i camosci ?

I camosci sò vegetariani. Manghjenu erba è erbe, ma ancu foglie di arbusti cum'è rosi alpini. In l'invernu, i muschi è i licheni sò ancu prisenti. Li piace à nibble off the shoot tips of the pine trees. Ma i furesteri ùn sò micca entusiasti di questu. I camosci sò ruminanti. Allora si stendenu dopu à manghjà, regurgitate l'alimentu da u foromach, masticanu bè, è infine inghjustu in u stomacu.

E femine sò chjamate capre. Vivenu in una banda cù i so ghjovani. Una mandria hè custituita da sin'à trenta animali è si ferma forte in l'estiu. In l'invernu hè un pocu più rilassatu. I masci adulti campanu per sè stessu. Sò chjamati bucks. In u vaghjimu, ogni buck prova di diventà u capu di una mandria. Sì parechji masci volenu una mandria per elli stessi, si batteranu. Solu i più forti vince.

L'accoppiamentu hè in u Novembre. U masciu s'accoppia cù ogni femina. U periodu di gestazione hè di sei mesi. I camosci ghjovani sò soprattuttu solu zitelli. Solu raramente ci sò gemelli o ancu triplets. Beienu latti da a so mamma per trè mesi. L'animali ghjovanu hè un "fawn" o un "gamskitz".

I ghjovani capretti ponu avè i so propiu ghjovanu dopu à dui boni anni. I capre campanu una vintina d'anni. Bucks anu da esse cuntentu cù circa 15 anni.

I camosci anu da esse attenti à l'orsi, i lupi è i linci perchè sò in u so menu. L'aquila d'oru in occasione preda un cerbiattu. A caduta di scogli o valanghe a volte uccide i camosci. In l'inguerni duri, i camosci ghjovani, vechji o debuli spessu mori di fami. Ci sò ancu e malatie periculose cum'è a cecità di chamois chì portanu à a morte.

A caccia hè appena una minaccia per i camosci. Puderanu cullà assai megliu cà i cacciatori è di solitu li superanu. Inoltre, i cacciadori accunsenu trà elli quanti animali sò permessi di tumbà per chì e scorte fermanu sempre circa u listessu. Solu in Svizzera sò stati cacciati troppu pisanti in l'ultimi anni. D’altronde, i rispunsevuli di u turisimu resistenu. Parechji vacanzieri volenu ancu vede l'animali currispondenti in a muntagna. Pertenenu à l'Alpi.

À quali animali sò parenti i camosci ?

Ci sò sei spezie chì inseme custituiscenu u genus chamois. In più di i camosci o camosci alpini, u camosci di i Pirenei hè cunnisciutu per a zona di cunfini di Spagna è Francia. L'altri quattru spezii sò ancu chjamati dopu à i so spazii di distribuzione. I so zoni attuali sò marcati in rossu nantu à a mappa. In i zoni grisgi, campanu finu à l'età di petra.

I camosci sò in relazione cù capre è pecure. Pertenenu à i bovidi, cù parechje altre spezie animali. Ma ùn anu nunda di fà cù u cervu, perchè ùn anu micca corne, ma cornu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *