E malatie chì un gattu pò trasmette à l'omu sò chjamati zoonosi feline. Leghjite quì chì e malatie sò queste è cumu una coesistenza sana è sicura di u gattu è u travagliu umanu.
Fortunatamente, a trasmissione di malatie trà i misgi è l'omu hè rara. Tuttavia, i patroni di i gatti anu da sapè di e zoonosi feline. Zoonosi feline includenu certi virus, batteri, fungi è parassiti. E persone sane cù un sistema immune funzionante raramente cuntrate zoonosi. In ogni casu, u risicu di infizzione è di malatie hè aumentatu in e donne incinte, i zitelli chjuchi o persone cun un sistema immune debilitatu.
Attenzione: In teoria, l'omu pò ancu infettà i misgi cù malatie, ma questu hè estremamente raru. E regule d'igiene simplici, cum'è lavà e mani prima di preparà l'alimentu, sò generalmente abbastanza per prutege u gattu da i patogeni umani. Inoltre, se u ghjattu hè vaccinatu regularmente, trattatu contr'à parassiti, è alimentatu in modu adattatu, u so sistema immune serà abbastanza forte per trattà i germi umani.
Percorsi di trasmissione di e malatie trà l'omu è i misgi
I patogeni zoonotichi sò trasmessi in modu indirettu più frequente chì per u cuntattu direttu cù u ghjattu, per esempiu, quandu l'omu entra in cuntattu cù a terra di giardinu o l'uggetti chì cuntenenu u patogenu. Parassiti cum'è pulci o zecche affettanu i misgi è l'omu cusì chì a trasmissione mutuale pò esse. I parassiti ponu ancu esse purtatori di malatie. L'altri patogeni sò principarmenti trasmessi per morsi è scratch da i misgi.
I Zoonosi più cumuni causati da i misgi
I zoonosi più impurtanti causati da i misgi includenu:
- toxoplasmosi
- infizzioni gastrointestinali
- infizzioni di ferite
- malatia di gattone
- rabbia
- malatie fungi di a pelle
Malattia Trasmissibile Felina: Toxoplasmosi
U patogenu di a toxoplasmosi hè periculosa per u zitellu nascutu in u ventre è per e persone cun un sistema immune debilitatu. Se una donna incinta hè infettata cù toxoplasmosis per a prima volta durante a gravidanza, u patogenu pò causà aborti o disabilità in u zitellu. Se a ghjovana mamma hà avutu a toxoplasmosi assai prima di a gravidanza, hà anticorpi contra a toxoplasmosi, chì pruteghja ancu u zitellu nascitu. Una prova di sangue pò esse usata per stabilisce se sta prutezzione esiste.
Malattia Trasmissibile Feline: Infizzioni Gastrointestinali
Questi includenu salmonella, parassiti cum'è giardia, o vermi. I cunsiquenzi di sti infizzioni varienu da diarrea innocu à malatie gastrointestinali severi cù frebba alta, dolore severu è prublemi circulatori. A larva di l'arrostu è l'anchilostoma pò ancu infettà l'organi internu è l'ochji, causendu danni seriu.
Malattia trasmissibile felina: infezioni di ferita
Ci sò numerosi patogeni in a bocca di u ghjattu è in i so unghie chì ponu causà infizzioni di ferite è ancu avvelenamentu di sangue. Mentre pudete pulizziari i graffi superficiali cù i disinfettanti di ferite, duvete sempre uttene l'assistenza medica per i morsi è i graffii profondi - ancu s'ellu ùn sagnanu pocu!
Malattia trasmissibile di u gattu: Malattia di u gattu
A malatia di u scratch di u gattu hè causata da Bartonella, chì hè trasmessa per muzziche di gatti o scratch, ma ancu per puzziche di pulci o zecche. In a maiò parte di i casi, u sistema immune rende Bartonella innocu prima chì i sintomi appariscenu. Raramenti, l'infizzione porta à a inflamazioni di i nodi linfatici, chì hè accumpagnatu da frebba è dolore.
Malattia Trasmissibile Feline: Rabbia
U virus di a rabia si trova principarmenti in a saliva di i misgi è entra in u corpu umanu attraversu picculi ferite (graffiate o morse). Se l'infezzione di a rabia hè suspettata, una persona pò esse salvata se u trattamentu hè principiatu bè prima chì i primi sintomi appariscenu. E persone chì anu cuntratu a malatia murenu da questu.
Malattia Trasmissibile Cat: Fungi di a Pelle
I fungi di a pelle in i misgi formanu spori chì si sparghjenu in ogni locu. In l'omu, i fungi di a pelle spessu causanu inflammazioni di a pelle in forma di anellu, squame è pruriginosa. Sì i fungi di a pelle si trovanu in l'omu, tutti l'animali in a casa devenu esse esaminati è trattati se ne necessariu.
9 Cunsiglii per evità u risicu di infezzione cù zoonosi
Reguli assai sèmplice di igiene generalmente aiutanu à prutege l'omu è l'animali da e zoonosi. A Società di Medici Felini Americani (AAFP) ricumanda e seguenti azzioni:
- Trattate u vostru ghjattu in tuttu l'annu cù un trattamentu antipulce cunsigliatu da u veterinariu. Per i misgi free-roaming, duvete aduprà un rimediu chì travaglia ancu contru i ticks
- Tutti i rifiuti deve esse eliminati da u litter box almenu una volta à ghjornu. A litter box deve esse pulita bè cù acqua calda è sapone almenu una volta à u mese. Sì e persone vulnerabili campanu in a casa, a pulizia di a litter box parechje volte à settimana hè cunsigliatu.
- Lavate e mani dopu ogni cuntattu cù a litter box. Hè ricumandemu ancu di lavà a manu currettamente dopu ogni petting è u cuntattu cù l'arbureti di u ghjattu (bozze, ghjoculi, letti, etc.).
- Aduprate guanti durante u giardinaggiu è lavate e mani dopu.
- Alimentate u vostru gattu solu carne ben cotta o cibo prontu.
- Mantene e unghie di u vostru gattu curtu fornendu lochi adatti per graffià o addestranduli per tagliate e so unghie.
- Sè vo avete graffiatu o muzzicatu da un gattu, vede un duttore.
- Avete da evità u cuntattu direttu cù i misgi stray. Se un gattu vagabu hà bisognu d'aiutu, hè megliu di fà sapè à u vostru gattu lucale o l'urganizazione di benessiri animali.
- Se aduttate un novu gattu, l'animali deve esse esaminatu da un veterinariu. Finu à chì u veterinariu dà u permessu, u novu deve esse guardatu separatu da altri animali o persone sensibili.