in

Cassava : Ciò chì duvete sapè

Cassava hè una pianta chì e so radiche sò comestible. La manioca hè originariamente da l'America Sudamerica o l'America Centrale. Intantu, si sparghje è hè ancu cultivatu in Africa è Asia. Ci sò altri nomi per a pianta è u fruttu, cum'è cassava o yuca.

L'arbulu di manioca cresce da un è mezu à cinque metri d'altezza. Hà parechje radiche allungate. Ognunu di elli hè da 3 à 15 centimetri di grossu è 15 centimetri à un metru di longu. Allora una sola radica pò pisà deci kilogrammi.

I radichi di cassava sò simili à i patate in l'internu. Contenenu assai acqua è assai amidu. Allora sò boni alimentu. Tuttavia, sò velenosi quandu crudu. Avete prima sbuchjate i tuberi, sbuchjate è immergete in acqua. Allora pudete pressu a massa, lasciate secca è arrustitu in u fornu. Questu crea una farina grossa chì pò esse macinata ancu più fine. Questa farina di cassava pò esse usata in una manera assai simili à a nostra farina di granu.

Versu l'annu 1500, i cunquistatori europei cunniscenu a manioca. Anu alimentatu elli stessi è i so schiavi cun ellu. I purtughesi è i schiavi scappati purtonu a pianta di manioca in Africa. Da quì, a manioca si sparse in Asia.

In parechji paesi africani, a manioca hè l'alimentu più impurtante oghje, in particulare trà a pupulazione più povera. Certi animali sò ancu alimentati cun ellu. U paese chì cresce u più cassava in u mondu sanu oghje hè u paese africanu di Nigeria.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *