in

Carpa: Ciò chì duvete sapè

A carpa hè una spezia di pesci chì pò esse truvata in gran parte di l'Europa oghje. A carpa salvatica hà un corpu allungatu è pianu chì hà squame in tuttu. U so spinu hè verde oliva è u ventre hè biancu à giallu. Hè populari cum'è un pesciu alimentari.

In natura, a carpa hè di circa 30 à 40 centimetri di longu. Certi carpi sò ancu più di un metru di longu è poi pesanu più di 40 kilogrammi. A più grande carpa mai catturata pesava circa 52 kilogrammi è vinia da un lavu in Ungheria.

I carpi campanu in acqua dolce, vale à dì in laghi è fiumi. Si sentenu particularmente cunfortu in acque chì sò calde è scorri lentamente. Hè per quessa ch'elli sò più prubabile di esse truvati in sezioni di fiumi chì si trovanu in vaddi piani. Ci si scontranu ancu quì per accumpagnà.

I carpi si alimentanu principarmenti di picculi animali chì si trovanu à u fondu di l'acqua. Questi includenu, per esempiu, plancton, vermi, larva di insetti è lumache. Solu uni pochi di carpi sò pesci predatori, cusì manghjanu altri pesci più chjuchi.

A carpa prubabilmente vene da u Mari Neru. Tandu si sparse in Auropa via u Danubiu è si multiplica bè. Oghje, però, hè in periculu in sti lochi. In i lochi più uccidintali, a ghjente l'hà pigliatu stessu. Oghje spessu minaccia altre spezie di pisci quì.

Chì ghjè u significatu di a carpa per a cultura alimentaria?

Ancu in i tempi antichi, i Rumani anu signalatu a pesca di a carpa in Carnuntum, una cità antica in ciò chì hè oghje l'Austria. À quellu tempu a ghjente hà ancu cuminciatu à allevà carpa. Questu hà risultatu in diverse forme di ripruduzzione, chì sò oghji assai diffirenti l'una di l'altru. Arcuni di elli anu persu a so scala, ma sò diventati più grossi è più grossi è crescenu ancu più veloce.

In u Medievu, a carpa era un piattu populari in quelli tempi quandu a Chjesa Cattòlica pruibiva di manghjà carne. Questu era soprattuttu veru durante i 40 ghjorni di digiunu prima di Pasqua. Allora cambiavanu à u pesciu comestible.

In ripruduzzione, a carpa nata in stagni creati artificialmente. In Pulonia è in a Repubblica Ceca, è ancu in parte di Germania è Austria, a carpa hè manghjata soprattuttu à Natale è Capu d'annu.

In Svizzera, invece, si sà pocu di a carpa. Probabilmente ùn hè micca venutu in stu paese naturalmente ancu. I salmoni chì natavanu in u Renu eranu più prubabile di manghjà quì. La truite locale était principalement utilisée comme poisson d'élevage.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *