in

Buzzard: Ciò chì duvete sapè

I buzzardi sò acelli di preda. Formanu u so propiu genus in u regnu animali. In i nostri paesi, ci hè solu u buzzard cumuni. U buzzard hè u rapace più cumuni in Auropa.

U span di l'ale, vale à dì a lunghezza da una punta di l'ala sparta à l'altru, pò esse fin'à 130 centimetri. E femine sò generalmente un pocu più grande di i masci.

I culori di u piume varienu, da u marrone scuru à quasi biancu. In a primavera pudete spessu vede dui, trè, o ancu più buzzards circling in u celu. Questu hè u principiu di a stagione d'accoppiamentu quandu i masci è e femine cercanu l'altri per custruisce un nidu è avè a prole.

Perchè i buzzards sò l'acelli di preda, anu grandi unghie chì ponu aduprà per catturà a so preda. In più di l'artiglii, u beccu hè ancu impurtante, cù quale ponu chjappà a preda. I so ochji aiutanu ancu à a caccia. I Buzzards ponu vede assai luntanu, chì li permette di vede picculi prede da una grande altezza.

Cumu campa u buzzard cumuni ?

U buzzard li piace à campà in zoni cù picculi boschi, pasture è prati. Custruisce i so nidi in l'arburi è caccia in spazii aperti. Caccia principalmente i picculi mammiferi cum'è i topi. Ma piglia ancu lucertuli, vermi lenti è serpenti chjuchi. Li piace ancu l'anfibii, soprattuttu rane è rospi. Calchì volta si manghja ancu picculi acelli, insetti, larva, è vermi di terra o carrion, chì sò animali morti.

Quandu a caccia, u buzzard cumunu circunda nantu à i campi è i prati o si mette nantu à un arbulu o un postu di fence. Quandu si trova una preda pussibile, spara è a piglia. In ogni casu, assai buzzards cumuni mori nantu à e strade di paese è autostrade. Manghjenu l'animali chì sò stati arrubati. Quandu un camion passa, u ventu lancia u buzzer in i carrughji.

Un buzzard cumuni diventa sessualmente maturu à l'età di dui à trè anni. A femina di solitu pone dui o trè ova. L'ova sò circa a grandezza di un grande ovu di gallina. U periodu di incubazione hè di quasi cinque settimane. Dopu à sei à sette simani, u ghjovanu fledge, perch'elli ponu tandu vola fora. In ogni casu, stanu vicinu à u nidu per un tempu è sò alimentati da i so genitori.

I nemici naturali di u buzzard sò u civettu, u falcu è a martora. Soprattuttu, mette in periculu l'ova è i ghjovani animali. Soprattuttu, l'omu piglianu i so abitati naturali, perchè ùn ponu più caccià è custruisce nidi. Molti buzzards cumuni mori ancu nantu à e strade.

À l'iniziu è à a mità di u XXmu seculu in certi lochi, ci era assai pochi buzzichi, perchè i cacciaturi li sparanu. Tuttavia, i stocks anu recuperatu forti in l'ultimi decennii. Dunque, i buzzards ùn sò micca in periculu oghje.

Induve vive chì tipu di buzzard?

Ci sò circa 30 spezie diverse di buzzards in u mondu. Questi acelli campanu in ogni cuntinente eccettu l'Australia. Un nùmmuru particularmente grande di spezie si sò sviluppati in Sudamerica è in America Centrale.

In ogni casu, solu u buzzard cumunu, u buzzard rough-legged è u buzzard long-nosed campanu in Europa. U buzzard cumuni campa in ogni locu in Auropa eccettu l'Islanda. U buzzard ruvida campa solu in u nordu di Svezia, Norvegia, Finlandia è Russia. U Eagle Buzzard vive solu in i Balcani. Certi buzzards rough-legged venenu in Germania è in altri paesi vicini ogni invernu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *