Un bog hè un spaziu induve a terra hè constantemente bagnata. Perchè u tarrenu hè sempre imbullatu cù l'acqua cum'è una spugna umida, solu certi pianti è animali ponu campà quì. Ùn ci hè quasi micca animali chì campanu in u tarrenu stessu. Ma ci sò assai insetti, per esempiu, farfalle, spider o scarabeci. Muschi spiciali è pianti carnivori, cum'è u sundew, crescenu in u bog.
Un bog ùn hè micca listessa chì un palude. Sè sguassate un palude, ferma terra fertili, nantu à quale pudete assai bè plantà un campu. In un bog, ferma umitu per parechji anni è a torba hè furmatu.
Cumu si formanu i bogs ?
Moore ùn hè micca sempre esistitu nantu à a terra. Sò ghjunti solu dopu l'ultima era di ghiaccio. Duranti l'Età di Ghiaccio, grandi spazii di a terra eranu cuparti di ghiaccio. Quandu si cali, u ghjacciu si funnu è si trasforma in acqua. À u listessu tempu, hà piovutu assai dopu à l'ultima era di ghiaccio. In certi lochi, ci sò stati pavimenti chì ùn lascianu micca l'acqua. Induve ci eranu vaddi o "dips" in a terra, i laghi puderanu formate.
I pianti chì piacenu l'acqua crescenu avà nantu à questi laghi. Quandu sti pianti murenu, affundanu à u fondu di u lavu. In ogni casu, i pianti ùn ponu micca putissi cumpletamente sottu à l'acqua, perchè ci hè assai pocu ossigenu in a terra per una grande quantità d'acqua. Un tipu di fangu hè furmatu da l'acqua è a pianta ferma.
Ciò chì resta di e piante cù u tempu hè chjamatu turba. Quandu più è più piante mori gradualmente, più è più torba hè prodotta. U bog cresce assai pianu annantu à parechji anni. A strata di torba cresce circa un millimetru annu.
Ancu l'animali morti o ancu e persone à volte ùn si decomponenu micca in una palude. Sò dunque qualchì volta truvati ancu dopu à seculi. Tali ritrovamenti sò chjamati bog bodies.
Chì Mori ci sò ?
Ci sò diversi tipi di bogs:
I mori bassi sò ancu chjamati brughii piani. Piglianu a maiò parte di l'acqua da a terra. Questu hè u casu induve ci era un lavu, per esempiu. L'acqua pò scorri sottu terra in u bog, per esempiu attraversu una surgente.
I bogs alzati sò furmati quandu piove assai in tuttu l'annu. I bogs elevati ponu dunque ancu esse chjamati "bogs d'acqua di piova". Anu avutu u so nome "Hochmoor" da a superficia curva, chì pò vede cum'è una piccula panza. I pianti è l'animali particularmente rari campanu in un bog elevatu. Unu di elli hè a turba, chì spessu copre grandi spazii di bogs elevati.
Cumu aduprà Moore?
A ghjente pensava chì a torbiera era inutile. Hanu permessu di asciugà i brughi. Si dice ancu: U populu hà "svucatu" a mora. Scavavanu fossi per quale l'acqua puderia drenu. A ghjente poi minava a torba è l'utilizava per brusgià, fertilizà i so campi, o custruisce case cun ella. Oghje, a torba hè sempre venduta cum'è terra di potting.
Ma oghje, i mori sò raramenti drenati: hè statu ricunnisciutu chì parechji animali è piante ponu campà solu in i brughi. Sì i mori sò distrutti è a torba hè sguassata, l'animali è e piante perde u so habitat. Ùn ponu micca campà in nudda parte perchè si sentenu solu cunfortu in u circondu di a landa.
I mori sò ancu impurtanti per a prutezzione di u clima: i pianti guardanu u diossidu di carbonu di gasu chì dannu u clima. Allora u cunvertisce in carbone. I vegetali guardanu assai carbonu in a torba di un bog.
Parechji bogs sò riserve naturali. Oghje, dunque, a ghjente hè ancu pruvatu à restaurà i bogs. Si dice ancu chì i mori sò "rewetted". Tuttavia, questu hè assai cumplessu è dura parechji anni.