Blackberries nantu à a machja di bramble. Certi di i frutti sò digià scuri, perchè pudete digià coglie.
A mora hè un fruttu chì cuntemu ancu trà e bacche. I more in i nostri mercati venenu da grandi viveri. Ma crescenu ancu salvatichi. Dopu à fioritura, i mora sò verdi, poi tornanu rossi, è infine neri. Solu allora sò maturi.
Si manghja more cum'è cusì, in una desserta o cum'è marmellata. I foglie di a pianta pò esse siccati è usati com'è tè. In l'antichità è più tardi si crede chì a mora era una pianta medicinale. Sò stati pigliati quandu u stomacu facia male, o quandu a vejiga o i rini eranu malati.
Cumu cresce e more?
A pianta sana hè ancu chjamata mora. Originariamenti venenu da l'Europa di l'Est, ma ponu ancu esse truvati in l'America di u Nordu è l'Asia. Crescenu salvatichi, ma sò ancu cultivati in vivaci. In Europa solu ci sò più di 2000 spezie di more. I pianti di mora anu spine, per quessa chì i frutti sò ancu chjamati "dewberries" in certi lochi.
Blackberries crescenu cum'è rimjiet individuali da a terra. I tenrils ponu cresce parechji metri longu. Formanu un boscu impenetrable in terra. Ma li piace ancu à cullà à l'altri pianti è mantenenu cù e so spine. Sò piegati versu a terra è formanu veramente barbs. Inoltre, i rimjiet laterali crescenu nantu à i tende cum'è e rami nantu à un arbulu.
Blackberries perde e so foglie in l'invernu. I novi rimjiet crescenu in primavera. Forma fiori bianchi-rosa. I frutti crescenu da questi fiori è ponu esse colti da lugliu à uttrovi. I novi radichi di mora pò crecià da e sementi.
Ma e mora anu un modu ancu più simplice di propagazione: se un shooter pende è toccu a terra, si formanu novi radichi, è da elli una nova pianta di mora. In e fureste è à i lati di a furesta, ponu dunque piglià più è più spazii. Avete da taglià quandu avete appena piantatu arburi novi. Ancu in u giardinu, avete da esse assai attenti chì e more ùn anu micca sopra tuttu.