in

Uccelli: ciò chì duvete sapè

L'acelli sò vertebrati, cum'è mammiferi, pesci, rettili è anfibii. L'acelli anu duie zampe è dui braccia, chì sò ali. Invece di fur, l'acelli anu piume. I piume sò fatti di keratina. L'altri animali utilizanu stu materiale per fà corne, unghie o capelli. Per l'omu, sò i so capelli è unghie.

A maiò parte di l'acelli ponu vola grazzi à e so ali è piume. Qualchidunu, invece, ponu curriri veloci, cum'è l'ostruzzu africanu. Hè ancu u più grande uccello mai. I pinguini sò acelli chì ùn ponu micca volà, ma ponu natà assai bè.

L'acellu hà ancu un beccu senza denti. In ogni casu, certi acelli anu punte in u so beccu, chì usanu per piglià qualcosa simili à i denti. L'acelli novi ùn sò micca nati, ma sboccanu da l'ova. L'uccelli femine spessu ponenu tali ova in un nidu custruitu per elli, o in terra, per esempiu. A maiò parte di l'acelli incubanu i so ova. Questu significa chì si ponenu nantu à l'ova per mantene i caldi è prutegge finu à chì i chjuchi sboccanu.

Altrimenti, l'acelli pò esse assai diffirenti. Certi campanu in u desertu seccu, altri in l'Articu o l'Antarticu. Certi manghjanu carne, altri cereali. L'ape è l'acellu più chjucu, hè un colibri. L'acellu più grande chì pò vola hè l'outarda kori da l'Africa.

L'acelli discendenti da i dinosauri. Tuttavia, a scienza ùn hè ancu unanimu nantu à esattamente cumu si travaglia. I parenti viventi più vicinu di l'uccelli sò i crocodili.

Eccu una panoramica di tutti l'articuli di Klexikon nantu à l'uccelli.

Cumu hè a digestioni di l'acelli?

L'acelli anu un stomacu è un intestinu. A digestioni hè dunque assai simili à quella di i mammiferi. Certi spezie d'acelli manghjanu petre. Restanu in u stomacu è aiutanu à sfracicà l'alimentariu. Questu hè cumu fà u pollulu, per esempiu.

Ci hè una diferenza in l'urina, chì hè ancu chjamata urina. L'acelli anu rini cum'è mammiferi, ma ùn anu micca vejiga. Ùn anu micca ancu una presa di corpu speciale per pisciate. L'urina da i rini scorri attraversu l'ureteri in l'intestini. Ci si mischia cù e feci. Hè per quessa chì l'excrementi di l'acelli sò generalmente viziosi.

L'outlet di u corpu in l'acelli hè chjamatu cloaca. A femina pone ancu i so ovi attraversu a stessa apertura. U sperma di u maschile scorri ancu attraversu a stessa apertura.

Cumu si riproducenu l'acelli?

Parechje acelli anu tempi specifichi quandu volenu avè ghjovani. Questu dipende di a stagione è pò accade una volta o parechje volte. Tuttavia, altri acelli sò indipindenti di questu, per esempiu, u nostru pollulu domesticu. Puderà ova tuttu l'annu.

Quandu una femina hè pronta per l'accoppiamentu, si ferma fermu è sbatte a coda. Allora u masciu si mette nantu à u spinu di a femina è strofina a so cloaca nantu à quella di a femina. Allora u so sperma scorri in u corpu di a femina è fecunda l'ova.

L'esperma di u maschile pò campà in u corpu di a femina per un bellu pezzu è fecundate ripetutamente l'ova. L'ova d'uccelli piglianu una cunchiglia dura. A maiò parte di l'acelli ponenu parechji ova in un nidu. A volte l'acellu mamma incuba l'ova, à volte l'acellu babbu, o tramindui alternativamente.

U pulcino cresce un dente d'ova nantu à u so beccu. Hè una elevazione forte. Cù questu, u pulcino spinge i buchi in a cunchiglia d'ova in una fila. Quandu stende tandu e so ali, spinghja e duie mità di a cunchiglia.

Ci sò ghjovani acelli chì partenu subitu da u nidu. Sò chjamati precoci. Cercanu u so propiu alimentu da u principiu. Questu include, per esempiu, u nostru pollulu domesticu. L'altri pulcini restanu in u nidu, questi sò i sgabelli di u nidu. I genitori anu da alimentalli finu à ch'elli volanu fora, vale à dì fledge.

Chì altru anu in cumunu l'acelli ?

L'acelli anu u stessu core chì i mammiferi. Hà quattru camere. Da una banda, a doppia circulazione di sangue porta à traversu i pulmoni per piglià l'ossigenu frescu è liberà diossidu di carbonu. Per d 'altra banda, u ciculu porta à traversu u restu di u corpu. U sangue porta l'ossigenu è l'alimentariu in tuttu u corpu è piglia i rifiuti cun ellu.

U core di l'acelli batte assai più veloce chè quellu di l'omu. U core di l'ostru batte trè volte più veloce, in u passeru di casa una quindici volte più veloce, è in certi colibri ancu vinti volte più veloce chè ind'è u nostru.

U corpu di a maiò parte di l'acelli hè sempre a stessa temperatura, vale à dì 42 gradi Celsius. Hè cinque gradi in più di a nostra. Pochi spezie d'uccelli si rinfriscà un pocu durante a notte, u big tit per esempiu da circa deci gradi.

L'acelli ùn anu micca laringe cù corde vocali. Ma anu qualcosa simili, à dì un capu di sintonizazione per furmà i so soni.

Parechji acelli anu una glandula speciale chjamata glandula preen. Questu li permette di secrete grassu. Cogliu e so piume cun ellu per ch'elli sò ben prutetti contra l'acqua. A glandula preen hè à a fine di u spinu induve a cuda principia.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *