A melanzana hè ancu chjamata melanzana. In Austria, sò chjamati Melanzani. U so nome vene da u francese è hè ancu prununziatu in alimanu, vale à dì "Oberschine". Hè una spezia vegetale è appartene à a famiglia di a solana. Hè dunque in relazione cù u pumadoru è u pepite. Originariamente vene da l'Asia. Hè stata cultivata quì più di 4000 anni fà. In Auropa, l'albergine hè apparsu prima in u sudu di Spagna.
L'aubergines sò oblong-oval o ancu oblong-pear-shaped. In i supermercati, pudete principarmenti cumprà melanzane viole scure, quasi nere. Ma ci sò ancu melanzane purpure è biancu strisce o completamente biancu. A maiò parte di l'albergine sò da sei à ottu centimetri di longu è da sei à nove centimetri di grossu. Pesu trà 250 è 300 grammi. In Asia, ancu l'aubergines sò colti chì pesanu più di un kilogramu.
L'aubergines sò spessu un pocu amara. Per quessa, deve esse prima bollita, cotte o fritte è poi staghjunata. In particulare in Turchia, in Grecia è in l'Italia, a ghjente spessu cucina cù melanzane. In Italia, sò stati usati dapoi u XVmu seculu. Ma l'albergine hè ancu diventata sempre più populari in u restu di u mondu.