Lontra nana sò criaturi assai cute: i picculi lontri anu zampe davanti chì pareanu e nostre mani è cù quale ponu destrezzamente mantene a so preda.
Carattirìstichi
Chì sò e lontre nane asiatiche?
A lontra nana appartene à l'ordine di i carnivori è quì à a famiglia di marten. Dentru questu, formanu a subfamiglia di lontra è quì à u turnu appartenenu à u genus di lontra di dita. Sò chjamati cusì perchè e so zampe di fronte s'assumiglia à una manu umana, i so unghie sò assai curtu è i so ditte ùn sò micca protrude.
Dunque, pareanu un pocu cum'è unghji umani. Calchì volta l'animali sò dunque ancu chjamati viperi à unghie corta. Simile à i nostri lontri nativi, i lontri nani anu un corpu slender, allungatu, a testa hè un pocu piatta è larga, i gammi sò curtu è forti. L'arechje sò chjuchi è tondi, ponu - cum'è i narici - esse chjusi quandu natate è immersioni.
Cum'è tutte e lontri, i pigmei sò adattati bè à a vita in l'acqua: u fur - unu di i più densi in u regnu animali - hè impermeable à l'acqua. Hè custituitu da un undercoat è un top coat chì hè liscia è brillanti. A cima di u corpu hè marrone scuru o grisgiu cendra, u ventre hè di culore più chjaru, a gola hè quasi bianca.
Hanu web trà i so pedi, ma questi sò pocu sviluppati nantu à e zampe di fronte è menu sviluppati nantu à e zampe posteriori chì in altre spezie di lontra, per quessa chì i diti individuali sò più mobili. Cù sta funziunalità, si diferenu assai chjaramente da l'altri lontri, chì anu pronunzianu webs trà i so pedi.
A lontra nana misura da a testa à u fondu trà 41 è 64 centimetri, a cuda misura 25-35 centimetri supplementari. Pisanu da 2.7 à 5.5 kilogrammi. I masci sò in media 25 per centu più grande di e femine.
Induve campanu e lontre nane asiatiche ?
Lontre nane sò in casa in Asia. Ci ponu esse truvati in l'India, l'Asia Sudueste, a Cina miridiunali, l'Indonésia, Sri Lanka, a Peninsula Malay, Borneo, è alcune altre isule di l'Asia Sudueste finu à Filippine.
Cum'è tutte e lontre, i pigmei campanu principarmenti in l'acqua. Stanu principarmenti in fiumi è estuari, chì sò densamente guardati cù arbusti è arbusti. Ma ponu ancu esse truvati nantu à e coste di u mare. Calchì volta culunizzanu ancu i campi di risu inundati d'acqua.
Chì lontre nane asiatiche ci sò?
A subfamiglia di lontra include lontra nana, lontra, lontra di mare, lontra piccula, è i lontri giganti sudamericani, chì ponu pisà finu à 20 kilogrammi. Parenti assai stretti di a lontra nana asiatica sò i lontri africani.
Quanti anni anu e lontre nane asiatiche?
Lontre nane campanu sin'à 15 anni.
Comportate
Cumu campanu e lontre nane asiatiche?
Lontre nane sò i più chjuchi di tutti lontri. A cuntrariu di i nostri lontri nativi, i lontri nani sò animali socievoli: Viranu in gruppi di famiglia cù finu à dodici animali. Andanu ancu à caccia inseme. Lontre nane ghjucanu assai cun l'altri è facenu ancu numerosi soni diffirenti cù quale veramente "conversanu" cù l'altri.
A lontra nana differenu da l'altri lontri in un altru modu di cumportamentu: ùn piglianu micca a so preda cù a bocca, ma l'afferranu cù e so zampe, chì sò assai dexterous grazia à i ditti individuali mobili. Anu ancu aduprà i so ditte sensibili à u toccu per scavà è circà a preda in u fangu è sottu à e rocce.
In più di l'acqua, i lontri pigmei cercanu ancu l'alimentariu in u scrub di a costa: Allora i ghjovani acelli, cum'è l'anatre, ponu ancu esse vittime. Perchè e lontri pigmei sò abbastanza intelligenti è docili, sò domesticati è addestrati per a pesca in certi spazii di Malasia, ancu s'ellu raramente caccianu i pesci. Si tuffanu, piglianu pesci è li consegnanu per una ricumpensa.
Amici è nemichi di a lontra nana asiatica
Lontra nana pò falà preda à altri predaturi più grande. Eranu ancu cacciati in parte perchè eranu pensati per esse cuncurrenti per l'alimentariu. In ogni casu, in cuntrastu à l'altri spezii di lontra, a so fur era menu di preoccupazione.
Cumu si riproducenu e lontre nane asiatiche?
A lontra nana femina pò avè cuccioli duie volte à l'annu. Prima di dà nascita, un paru di lontre pigmee custruiscenu una piccula tana in u fangu di u bancu. Quì e femine dà nascita à unu à sei ghjovani dopu un periodu di gestazione di 60 à 64 ghjorni. A lontra di u zitellu passanu e prime settimane in questa caverna è sò allattati da a mamma.
Quandu sò circa 80 ghjorni, ponu manghjà alimentu solidu. Amparanu gradualmente da i so genitori cumu caccià è ciò chì manghja.