L'arbureti di frassini sò arburi caduci. Ci sò circa 50 spezie diffirenti in tuttu u mondu. Di questi, trè spezie crescenu in Europa. Soprattuttu, u "fresnu cumuni" cresce quì. I frassini formanu un genus è sò in relazione cù l'alivi.
In u vaghjimu, l'arbureti di frassini europei perde e so foglie. I novi crescenu in primavera. In altri cuntinenti, ci sò arburi di frassini chì mantene e so foglie nantu à l'inguernu. L'arbureti di frassini formanu fiori, da quale e sementi si sviluppanu. Quessi sò cunsiderate nutlets. Hanu sementi d'arce simili à l'ala. Questu permette à e sementi di vulà un pocu luntanu da u troncu. Questu permette à l'arbulu per ripruduce megliu.
Ashwood hè assai pesante, forte è elasticu. Hè per quessa chì hè cunsideratu u megliu legnu europeu per i manichi di l'arnesi, vale à dì martelli, pale, picconi, scope, etc. Ma hè ancu adattatu per l'equipaggiu sportiu cum'è sleds o batte di baseball, è ancu per custruisce navi. Tuttavia, u legnu ùn piace micca l'umidità. Allora ùn deve micca lascià questi articuli fora di notte.
L'arbureti di frassini sò stati in periculu in l'ultimi anni da un certu fungus. In u risultatu, i ghjovani rimjiet murìu. Inoltre, un scarabeu hè statu purtatu da l'Asia, chì manghja i bombi. Certi scientisti, dunque, temenu chì a cendra morse in Europa.
L'arbureti di frassini appartenenu à a famiglia di l'alivi. Questu include ancu l'alivi è u ligustru, chì avemu cunnisciutu principalmente cum'è siepi. L'alivi mantene e so foglie ancu in l'invernu. L'arbureti di frassini sparghjenu e so foglie in u vaghjimu è e foglie novi crescenu in a primavera. Cù u privatu, ci sò dui pussibuli : quelli chì perdenu e foglie in u vaghjimu cum'è l'arbureti di frassini è quelli chì i mantenenu cum'è l'alivi.
A cendra di muntagna porta u nome "cendra", ma ùn hè micca. U so veru nome hè "Rowberry". Ùn hè ancu micca in relazione cù a cendra in tuttu.