in

Artropodu: ciò chì duvete sapè

L'artropodi sò un genus di animali. Includenu insetti, millepidi, granchi è aracnidi. Eccu quattru classi. A quinta classe, i trilobiti, sò digià estinti. Quattru quinti di tutti l'animali in u mondu sò artropodi.

L'artropodi sò truvati in u mondu sanu. Parechje sò cunsiderate benefiche per l'omu, in particulare l'insetti chì polinizzanu i fiori. Manghjemu ancu qualchi spezie, cum'è aragosta o gamberetti. Avemu u meli da l'api è a sita da i vermi di seta. In altri paesi, a ghjente piace à manghjà diversi artropodi. Ancu quì, sò diventati di più in più cumune nantu à i nostri piatti, cum'è e grasshoppers o mealworms.

Ma avemu ancu cunsiderà altri pesti: certi scarabeci dannu u boscu, è l'afidi sughjenu a savia da e foglie di e piante di giardinu, facendu a morte. Quandu u mealworm manghja u nostru alimentu, ùn hè più cunsideratu un benefiziu, ma ancu una pesta.

Cumu hè u corpu di l'artropodu?

L'artropodi anu un esoscheletru. Questa hè una cunchiglia cum'è quella di i mitili o di a pelle dura. Hanu da sparghje una volta è una volta per pudè cresce. U vostru corpu hè custituitu da diverse parti chjamati segmenti. Pudete vede assai bè in l'api, per esempiu. Hanu gammi nantu à unu o più segmenti, chjaramente visibili in millipedes.

Parechji artropodi respiranu per tracheae. Quessi sò canali d'aria fini chì portanu in ogni locu attraversu a pelle in u corpu. Questu furnisce u vostru corpu cù l'ossigenu. Questu succede "in autumàticu", chì significa chì questi animali ùn ponu micca respira è fora cunscientemente. L'altri artropodi respiranu cù branchie. Cum'è i pesci, ponu aduprà per respira sottu à l'acqua.

A maiò parte di l'artropodi anu antenne, chjamate ancu "feelers". Ùn pudete micca solu sente qualcosa cun ellu, pudete ancu sente l'odore. Per certi, sti antenne sò custituiti da parechje ligami chì ponu spustà individualmente. Pochi artropodi ùn anu micca antenne. Cun elli, i gammi di fronte ripiglià sti travaglii.

L'artropodi anu un cori di una sola cavità. Ùn pompa sangue, ma piuttostu un fluidu simili à traversu u corpu chjamatu hemolinfa. Dicenu "hemolums". L'organi digestivu includenu un stomacu, o solu una cultura, chì hè qualcosa cum'è un saccu per l'alimentariu. Allora vene u stintu. Ci sò ancu organi simili à i rini chì eliminanu l'acqua è i rifiuti. Feces è urina lascianu u corpu per a stessa uscita, a cloaca.

L'artropodi venenu in masci è femine chì si accoppianu per pruduce ghjovani. A femina pone ova o dà nascita à i ghjovani vivi. Certi parenti piglianu cura di i so ghjovani, altri lascianu l'ova per fà per elli.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *