in

Una panoramica di e piante velenose per i cavalli

I cavalli sò curiosi è piace à nibble in cose chì sò interessanti per elli. Siccomu assai pianti sò assai velenosi per u vostru cavallu, hè cunsigliatu di prudenza. Vi damu una panoramica di e piante velenose per i cavalli, chì sò particularmente periculosi è chì duvete sapè.

A dosa face u velenu

Siccomu i cavalli ponu manghjà i pianti velenosi in ogni locu, sia in u pasture, à l'areni di cavallu, o in un passaghju, duvete amassi u vostru cavallu cù u sughjettu di e piante velenose. Diversi fattori ghjucanu un rolu in cumu pò travaglià una pianta velenosa. Da una banda, u statu di salute di u vostru cavallu hè cruciale. Se u vostru cavallu hè debilitatu, u velenu travaglia più veloce di un cavallu sanu è forte. Se tenete un poni, u velenu hà ancu un effettu sfarente chè s'ellu un cavallu grande hà ingeritu a listessa quantità di parti di pianta velenosa.

Sintomi pussibuli

Certi cavalli reagiscenu direttamente à l'avvelenamentu cù diarrea o coliche, mentri àutri cavalli ponu accelerà u prucessu di distribuzione in u corpu per un cumpurtamentu inquietu è eccitatu. Certi pianti velenosi anu una dosa più altu ch'è l'altri pianti, ancu solu in certi parti di a pianta. Ci sò veleni per i quali una piccula dosa hè digià periculosa. L'altri veleni, invece, ponu esse manghjati in grande quantità da u vostru cavallu senza sintomi dopu. Ci hè ancu e piante induve a dosa di u velenu hè in relazione cù u locu o l'ora di u ghjornu. Inoltre, a genetica ghjoca ancu un rolu in e piante - i pianti di a listessa spezia di a pianta pò avè diverse concentrazioni di tossine per via di a so cumpusizioni genetica. Avete nutatu chì stu tema hè assai cumplessu è estensivu. Hè dunque più impurtante per piglià a rispunsabilità è micca solu permette di mantene u cavallu in una manera adatta à a spezia, ma ancu di guardà a salute in quantu à u risicu di ingerisce e piante velenose.

Piante velenose per i cavalli

Ercole Arbustu

Tuttu u mondu cunnosci l'arburetu d'Ercules, più cunnisciutu com'è u giant hogweed. Pò ghjunghje à una altezza di almenu 350 cm è hà fiori bianchi. Questi si trovanu inseme è formanu umbelli chì ponu ancu ghjunghje à diametri più grande. U troncu assai grossu hà spots rossi. A pianta fiurisce in un periodu da ghjugnu à sittembri è pò esse truvata soprattuttu nantu à i prati, ma ancu in i bordi di i boschi.

Un pocu più chjucu, ma ancu periculosu, l'hogweed prato hè simili in l'apparenza è ancu assai periculosu per i cavalli in u so modu d'azzione.

I tossini sò in tutta a pianta, ma soprattuttu a sap hè dura. Basta à toccu hè abbastanza per attivà a inflamazioni nantu à a pelle. Se parte di e piante sò inghjustate, pò causà irritazione in bocca è in l'intestini.

L'ambrosia

Una di e piante velenose più famose è temute hè probabilmente a ragwort. In ogni casu, ci sò circa 30 spezie di ragwort, è dicendu tutti l'apartamenti ùn hè micca faciule è richiede un studiu attentu è pratica.

U ragwort pò ghjunghje à una altezza di 170 cm è hà fiori gialli. L'area gialla interna di u fiore hè circundatu da parechji fiori di raghji gialli è allungati. I fiori formanu ancu parechji umbels. Ci sò foglie strette nantu à i steli, chì à u turnu sò custituiti da parechje foglie individuali. U troncu stessu hà una sfumatura rossu-marrone. U ragwort fiurisce da lugliu à uttrovi.
Puderete truvà nantu à a pastura di cavalli è ancu à i bordi di camini o fureste. I tossini si trovanu in a pianta sana, ma questi sò più cuncentrati in i fiori è in i pianti ghjovani. Sfurtunatamente, a ragwort in forma secca in fenu o fienu resta velenosa.
L'effettu di a pianta hè spiciale perchè solu diventa tossica quandu hè stata metabolizata in u fegatu di u cavallu.

Crocus d'autunno

U crocus di u vaghjimu hà fiori purpure chjaru, chì sò in forma di funnel. Nasce da un bulbu di cipolla è hè finu à 20 cm altu. I fiori ponu esse vistu da a fini di l'estiu à u vaghjimu. E foglie, invece, ùn sò micca visibili per noi finu à a primavera dopu, ma senza fiori.
E foglie sò abbastanza longu è largu, ma quandu sò arricciate, parevanu abbastanza strette. Sò faciuli di cunfundà cù l'agliu salvaticu.

A pianta pò esse truvata in pasture è ancu in prati umidi. A pianta sana cuntene toxine, ma a più alta cuncentrazione hè ancu quì in u fiore. Sta pianta hè sempre assai velenosa in a forma secca in u fenu.

Tassu

U tassu, una conifera perenne, cresce sin'à 20 metri d'altitudine è hà agulla larga è dolce. Fiurisce da marzu à aprili è pò esse truvata in fureste cum'è in parchi. I graneddi di u tassu sò prima circundati da un verde è dopu da un mantellu rossu. Tanti i sementi è l'agulla cuntenenu ingredienti attivi altamente tossichi.

Dilette

U foxglove rossu pò crecià sin'à 150 cm in altu è hà fiori cum'è campane chì sò circa 5 cm longu. I fiori sò tutti appiccicati à a cima di u troncu è tutti puntanu in una direzzione. A pianta fiurisce da u ghjugnu à l'aostu è pò esse truvata nantu à i bordi di i boschi o in chjari. I foglie di a pianta si ponenu direttamente nantu à u troncu à a cima, mentre chì anu longu steli in u fondu. I tossini sò principalmente in e foglie di u ditale. Tutti i tipi di ditali sò velenosi per i cavalli.

Monacità

U monacu blu pò esse sin'à 150 cm altu è hà fiori blu scuru. U petale in cima ùn hè micca cusì altu, ma assai largu. I foglie di a pianta sò spartuti parechje volte. A pianta pò esse truvata in pasture umidi o in giardini in casa.

A pianta sana cuntene toxine, ma u più altu percentuale si trova in i tuberi.

Quessi eranu solu uni pochi di pianti velenosi per i cavalli. Hè impurtante di trattà cun ellu è speremu chì avemu pussutu avvicinà voi più vicinu à u tema.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *