in

Adders: Ciò chì duvete sapè

Un sommatore hè una spezia di serpente. Li piace à campà induve hè abbastanza calda durante u ghjornu è piuttostu friddu di notte. In ritornu, pò fà qualcosa chì assai pochi serpenti ponu: A femina incubate l'ova in u so corpu è poi dà nascita à i ghjovani animali "pronti". Adders sò velenosi è l'avemu ancu.

Adders chì campanu in Europa è Asia, ma più in i zoni sittintriunali. A maiò parte di e femine sò pocu menu di un metru longu, i masci sò ancu più brevi. Pisanu di solitu circa 100 à 200 grammi, vale à dì pisanti cum'è una o duie barrette di cioccolatu.

Adders ponu esse ricunnisciuti da u mudellu di zigzag nantu à e so spalle. Hè più scuru cà u restu di u corpu. Ma ci sò ancu adders speciali chì sò neri, per esempiu, a vipera di l'infernu. Ma appartene ancu à i cross-adders.

Adders appartene à a famiglia vipera. "Otter" hè un vechju nome per "Viper". Ùn ci vole micca cunfundà cù e lontri veri, per esempiu, cù lontri. Pertenenu à i marti è sò dunque mammiferi.

Cumu campanu l'addetti?

Adders svegliate da l'hibernazione trà ferraghju è aprili. Tandu si trovanu in u sole per un bellu pezzu perchè ùn ponu micca scaldà i so corpi stessi. Stanu in attesa per nutriscia. Solu mordanu a so preda per un pocu è inject u velenu attraversu i denti. A preda pò allora fughje solu lentamente finu à ch'ella collassa morta. U viperu poi divora, di solitu capu prima. Adders ùn sò micca esigenti. Manghjenu picculi mammiferi cum'è topi, lucertole è rane.

In a primavera, l'additivi volenu multiplicà. Calchì volta parechji masci si battenu per una femina. Dopu à l'accoppiamentu, da 5 à 15 ova si sviluppanu in l'abdomen di a serpente mamma. Anu solu a pelle forte cum'è una cunchiglia. Per esse abbastanza caliu, si sviluppanu in u calore di u ventre. Allora pierce a membrana di l'ova è subitu esce da u corpu di a mamma. Tandu sò circa a grandezza di un lapis. Pocu dopu si mutanu, vale à dì sfilanu da a so pelle perchè hè diventata troppu chjuca. Allora vanu à caccia. Hanu da esse da trè à quattru anni prima di pudè ripruduce.

Sò in via di estinzione i viperi ?

Adders anu nemichi naturali: tassi, volpi, cinghiali, ricci è misgi domestici sò trà elli. Ma ancu cicogne, gru, aironi, buzzards, è diverse aquile sò parte di questu, ancu l'avidu domesticu. I serpenti d'erba piace ancu di manghjà i ghjovani adders. Ma questu succede ancu à l'inversu.

Peggiu hè a sparizione di l'abitati naturali di l'addisperu : trovanu sempre menu locu per campà. A ghjente lascia chì i lochi di basking di u viperu sò sopra à arbusti o boschi di piante. Parechje spazii naturali anu bisognu per l'agricultura per chì l'animali di l'alimentu di l'additivi ùn ponu più sopravvive. Inoltre, qualchì volta a ghjente ucciderà un sommatore per paura.

Hè per quessa chì i adders in i nostri paesi sò prutetti da diverse liggi: ùn deve esse molestati, catturati o uccisi. Solu chì hè di pocu utilità se l'abitati sò distrutti. In parechji spazii, sò dunque estinti o minacciati di estinzione.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *