in

7 Fatti Eccitanti nantu à i Pesci

Ch'ella sia pesci rossi, guppies, o carpe: i pesci sò trà l'animali più famosi di i tedeschi è abitanu più di 1.9 milioni d'aquarium in u paese. Comparatu à l'altri animali, però, sapemu pocu pocu di pesci. O avete mai pensatu perchè i pesci anu squame è s'ellu si sò malati in onde turbulente? Innò? Allora hè u tempu di trattà cù l'abitanti subacquei animati. Hanu uni pochi sorprese in magazzini è in i seculi passati anu sviluppatu miccanismi eccitanti chì assicuranu a so sopravvivenza in i laghi è i mari di a nostra terra.

U pesciu hà da beie ?

Di sicuru, ancu chì i pesci sò stati circundati da l'acqua per tutta a so vita, anu bisognu di beie regularmente. Perchè, cum'è cù tutti l'animali è e piante, u principiu "senza acqua, senza vita" hè ancu appiicatu à elli. In cuntrastu à noi abitanti di a terra, però, i pesci d'acqua dolce ùn beie micca attivamente l'acqua, ma invece, piglianu in autumàticu attraversu e so mucosa è a so superficia permeable di u corpu. Questu hè duvuta à u fattu chì u cuntenutu di u salinu in u corpu di l'animali hè più altu ch'è in u so ambiente è l'acqua, per quessa, quasi naturali entra in u pesciu per cumpensà stu sbilanciamentu (principiu di l'osmosi).

A situazione hè un pocu sfarente cù u pesciu d'acqua salata: quì u cuntenutu di u salinu di l'acqua hè più altu ch'è in u corpu di u pesciu. Dunque, l'animali perde permanentemente l'acqua à u so ambiente. Per cumpensà sta perdita di fluidu, u pesciu deve beie. Per chì u sali pò esse filtratu fora di l'acqua, a Mamma Natura hà equipatu l'abitanti di l'acqua cù diversi trucchi: Per esempiu, certi tipi di pesci utilizanu i so branchi, altri anu glànduli spiciali in l'intestini chì trattanu l'acqua di mare per fà l'acqua potable. Allora i pesci excrete u salinu eccessivo attraversu i so intestini.

U pesciu pò dorme?

Sta quistione pò esse rispostu cù un simplice "sì". Per affruntà a vita di ogni ghjornu cù successu è per ricaricà e batterie, i pesci anu ancu bisognu di dorme.

In ogni casu, una siesta ùn hè micca cusì faciule per elli cum'è per noi umani. I pesci ùn anu micca e palpebre è dorme cù l'ochji aperti. U sonnu differisce ancu in altri modi: Ancu se u so battitu di u core rallenta è u cunsumu d'energia hè ridutta, e misurazioni mostranu chì i pesci ùn anu micca fasi di sonnu prufondu. Per d 'altra banda, cascanu in un tipu di statu di crepuscule chì pò esse interrotta immediatamente da i movimenti di l'acqua o turbulenza. Ùn hè maravigghiusu, perchè un guppy o neon tetra profondamente dorme seria un bonu alimentu per i pesci predatori affamati. Inoltre, a maiò parte di i pesci si ritirate à dorme. Certi labri è stingrays, per esempiu, si intarranu in a sabbia à l'ora di dorme, mentre chì damselfish si arrampianu in coralli affilati.

Perchè i Pesci anu Scale?

Scale sò insustituibili per a maiò parte di i tipi di pesci, perchè rinfurzanu u corpu di u pesciu è u prutegge da l'abrasioni nantu à e piante o petri. I platti sovrapposti sò fatti di un materiale simili à i nostri unghji è cuntenenu ancu calce. Cela les rend fermes et flexibles à la fois et assure que les poissons puissent sans effort se frayer un chemin à travers des crevasses étroites ou des entrées de cavernes. Calchì volta succede chì un fioccu casca. Tuttavia, questu ùn hè micca un prublema cum'è di solitu cresce rapidamente.

Qualchissia chì hà mai toccu un pesciu sapi ancu chì i pesci spessu si sentenu slippery. Questu hè duvuta à a membrana mucosa fina chì copre i scalmi. Prutege i pesci da l'ingressu di i battìri è assicura chì ponu sbulicà più facilmente attraversu l'acqua mentre natavanu.

Quantu pò vede bè i pesci?

Cum'è noi l'omu, i pesci anu l'occhi di lenti chjamati, chì li permettenu di vede tridimensionalmente è di percive i culori. In cuntrastu à l'omu, però, i pesci ponu vede chjaramente l'ogetti è l'uggetti à pocu pressu (finu à un metru di distanza), postu chì ùn anu micca manera di cambià i so pupulari attraversu u muvimentu di l'iris.

Questu ùn hè micca un prublema, però, è a natura hà pensatu à esse cusì: Dopu tuttu, assai pesci campanu in acque scure è scure, perchè una vista megliu ùn averia micca sensu in ogni modu.

Inoltre, i pesci anu un sestu sensu - l'urganu di linea laterale chjamatu. Si trova ghjustu sottu à a pelle è si estende da i dui lati di u corpu da a testa à a punta di a cuda. Cù ellu, i pesci ponu sente i più chjuchi cambiamenti in u flussu di l'acqua è avvisanu immediatamente quandu i nemichi, l'uggetti, o un savurosu muzzicu di preda si avvicinanu.

Perchè i pesci ùn sò micca sfracciati da a pressione di l'acqua?

Sè avemu immerse a ghjente à una prufundità di parechji metri, pò diventà rapidamente periculosu per noi. Perchè u più prufonda chì affundemu, più altu hè a pressione di l'acqua nantu à u nostru corpu. À una prufundità di undici chilometri, per esempiu, a forza di circa 100,000 XNUMX vitture agisce nantu à noi è rende a sopravvivenza senza una bola di immersione assolutamente impussibile. U più impressiunanti hè u fattu chì alcune spezie di pisci ancoranu i so chjassi à una prufundità di parechji chilometri è ùn parenu micca sentu pressione à tutti. How Come

A spiegazione hè assai simplice: In cuntrastu à l'abitanti di a terra, i celluli di pesci ùn sò micca pieni d'aria, ma d'acqua è per quessa ùn ponu micca solu esse stretti. I prublemi ponu esse solu cù a vejiga natatoria di u pesciu. Quandu u pesciu di mare profonda emerge, in ogni modu, questu hè tenutu inseme da a forza musculare o hè simplicemente assente.

Inoltre, ci sò spezie particularmente prufonda chì si mantenenu stabile da a pressione interna aumentata in u corpu è ùn lascianu mai u so habitat, cum'è anu ancu sfondate nantu à a superficia di l'acqua.

U pesciu pò parlà?

Di sicuru, ùn ci hè micca una conversazione umana à umana trà i pesci. Tuttavia, anu meccanismi diffirenti per cumunicà unu cù l'altru. Mentre chì i pesci pagliaccio, per esempiu, chjappà e coperchi di e so branchie è cusì caccianu i nemici fora di u so territoriu, i dolcetti cumunicanu frottendu i denti l'un à l'altru.

L'aringa anu sviluppatu ancu una forma d'interazzione interessante: spinghje l'aria da a so vejiga natatoria in u trattu anale è in questu modu generanu un sonu "cum'è un cucciolo". Hè assai prubabile chì i pesci utilizanu e so vocalizzazioni speciali per cumunicà in a scola. Infatti, i circadori anu osservatu chì a freccia di pupa aumenta cù u numeru di aringhe in un gruppu.

A maiò parte di a cumunicazione trà l'abitanti sottumarini, però, ùn si faci micca per via di u sonu, ma per mezu di i muvimenti è i culori. Per impressiunà l'amatu, assai pesci, per esempiu, realizanu balli d'accoppiamentu o presentanu u so vestitu shed di culore impressiunanti.

U pesciu pò esse malatu di mare?

Appena a nave hà lasciatu u portu, avete mal di testa, sudori è vomitu ? Un casu classicu di mal di mare. Ma cumu sò i criaturi di u mare chì si battenu cù l'onda ogni ghjornu ? Sò immune à u mal di mare?

Sfurtunatamente, nò. Perchè cum'è noi umani, i pesci anu ancu organi di equilibriu, chì sò situati à a manca è à a diritta di a testa. Se un pesciu hè sbattutu avanti è avanti in u mare turbulente, pò esse disorientatu è soffre di sintomi di mal di mare. I pesci affettati cumincianu à vultà è pruvate à cuntrullà a situazione in questu modu. Sì stu tentativu falla è a nausea s'aggrava, u pesciu pò ancu vomit.

In u so habitat naturale, però, i pesci raramente anu da luttà cù u malu di mare, postu chì ponu solu ritirassi più profonda in u mare quandu si sentenu malati è evitendu cusì forti onde. A situazione hè diversa quandu i pesci sò subitu tirati in rete di salvezza o - imballati in modu sicuru - trasportati in una vittura. Per assicurà chì l'arrivu à a nova casa hè qualcosa di più di "puke", assai criatori s'astinanu di alimentà i so pesci prima di esse trasportati.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *