U capercaillie hè un acellu abbastanza grande. U masciu hè u capercaillie. Pesa da quattru à cinque kilogrammi è misura circa un metru da u beccu à u principiu di e piume di a cuda. E so ali aperte misuranu quasi un metru. Hè verde nantu à u pettu è brilla cum'è metallu.
A femina hè u capercaillie. Hè significativamente più chjucu è solu circa a mità di u pesu di u masciu. E so ali sparse sò ancu più chjuchi. I so culori sò marroni cù strisce neri è argentu. Nantu à u ventre, hè un pocu più ligeru è un pocu giallu.
Capercaillie preferisce frescu. Si trovanu dunque principalmente in i zoni sittintriunali di l'Europa è l'Asia. Quì campanu in boschi di cuniferi ligeri, per esempiu in a taiga. In l'Europa cintrali, si trovanu in muntagna à mille metri sopra u livellu di u mari.
U capercaillies ùn pò micca vola assai bè, per suprattuttu si battenu solu un pocu. Preferiscenu spustà nantu à a terra. E so gammi sò forti è anu piume. In l'invernu, crescenu ancu piume nantu à i so pedi. Questu li permette di trasfurmà in a neve cum'è facilmente cum'è s'ellu avianu rachetta.
Capercaillie manghja quasi solu e piante. In l'estiu hè principalmente blueberries è e so foglie. Ci sò ancu sementi di grasses è ghjovani rimjiet. In l'inguernu manghjanu agulla è gemme da parechji arburi. Manghjenu ancu qualchì roccia. Restanu in u stomacu per sempre è aiutanu à scumpressà l'alimentu quì.
U capercaillie si accoppia trà marzu è ghjugnu. U grouse pone da cinque à dodici ova. Un cavu in a terra serve cum'è un nidu. I ghjovani sò precoci, vale à dì chì lascianu u nidu nantu à e so gammi. In ogni casu, tornanu rapidamente à a so mamma è si riscaldanu sottu u so piuma. Manghjenu u listessu cum'è i so genitori. Ma ci sò ancu insetti, soprattuttu caterpillars è pupe.
In a biologia, i capercaillies sò parti di l'ordine di Galliformes. Hè dunque in relazione cù u pollulu, u turchinu è a quaglia, frà altri. Dintra l'Auropa, hè u più grande ucellu di questu ordine.
U capercaillie hè in periculu ?
I capercaillies campanu finu à dodici anni in natura è finu à sedici anni in cattività. Hè abbastanza per una femina per pona più di centu ova. I so nemichi naturali sò volpi, martore, tassi, linci è cinghiali. L'acelli rapaci, cum'è l'aquile, i falchi, i corvi, u civettu, è uni pochi altri sò ancu inclusi. Ma a natura pò trattà questu.
Ci sò ancu parechji milioni di capercaillie. Allora a spezia ùn hè micca in periculu. Tuttavia, a maiò parte di elli campanu in Russia è Scandinavia. In Austria, però, ci sò solu uni pochi millai, in Svizzera uni pochi centinaie di capercaillies. In Germania, sò minacciati di estinzione. Ci n'hè sempre in a furesta negra o in a furesta bavarese.
U mutivu di questu hè l'omu: taglià e fureste è cusì distrugge l'habitat di u capercaillie. Li truvate solu induve a natura hè sempre intaccata, è quì ci sò menu è menu tali lochi. Un altru mutivu di u numeru bassu hè a caccia. Intantu, però, u capercaillie ùn hè micca cacciatu quant'è prima. A caccia hè pruibita quì.