in

Lupu: Ciò chì duvete sapè

U lupu hè un predatore. Hè una spezia propria è hè l'antenatu di i cani domestici d'oghje. I lupi campanu inseme in gruppi chjamati pacchi. Hanu una ghjerarchia stretta è si difendenu l'un à l'altru.

Ci sò diverse sottospecie di lupi. A so fura pò esse culori diffirenti. Hè soprattuttu grisgiu quì. Questu hè tipicu di u lupu eurasiaticu, chì vive in gran parte di l'Europa è l'Asia. I lupi ponu ancu varià assai in grandezza è pesu. U più grande hè di a dimensione di un grande cane domesticu è raramente pesa più di 60 kilogrammi. I lupi ponu odore assai bè è ancu sentenu assai bè.

I lupi si trovanu in Europa, Asia è America di u Nordu. I lupi sò stati guasgi cumpletamente sterminati in l'Europa cintrali. Oghje si multiplicanu di novu perchè sò prutetti in parechji paesi. In l'Europa orientale in i Balcani, in Canada, in Russia, o in Mongolia, pudete truvà ancu più lupi chì in i nostri paesi.

Cumu campanu i lupi ?

I lupi si fermanu inseme è darianu a so vita per prutege a so banda. Un paru di lupi è i so cuccioli appartenenu sempre à u gruppu. A maiò parte di u tempu ci sò ancu ghjovani di l'anni precedenti, forse ancu altri animali chì anu trovu un locu in u pacchettu.

I capi in u pacchettu sò i genitori. I cuccioli vi ubbidiscenu. Quandu i pacchi di lupi campanu in libertà, ùn ci hè altra ghjerarchia. Chì succede solu in cattività: certi animali allora anu più voce chè altri.

L'animali principali sò chjamati animali alfa. Li ponu ricunnosce da a so coda arrugata. Un animale omega hè l'animali più bassu in u pacchettu. Pudete ricunnosce da a coda tirata è l'arechje laid-back. A lettera alfa hè a prima è omega hè l'ultima in l'alfabetu grecu.

I lupi caccianu sempre in pacche. Puderanu corre assai veloce è anu ancu assai stamina. Sceglinu un animale più debule è u caccianu finu à ch'ellu si collassa. Allora u circondu, è u capu salta nantu à ellu è u tumba.

I lupi s'accoppianu trà ghjennaghju è marzu. A femina porta i so ghjovani in u so abdomen per circa dui mesi. U pacchettu cava una tana o espansione una tana di volpe. Quì a mamma di solitu dà nascita à circa quattru à sei ghjovani animali. Beienu latti da a so mamma per circa sei à ottu settimane.

Duranti stu tempu, u pacchettu furnisce a mamma cù l'alimentariu. Masticanu l'alimentariu di i cuccioli è u mettenu direttamente in bocca à i cuccioli. Hè per quessa chì i nostri cani piace à leccare a bocca di a ghjente. Calchì volta i ghjovani lupi masticanu ancu l'alimentu per i vechji quandu ùn ponu più fà elli stessi.

Unu à unu, i ghjovani animali partenu da a tana, inseme cù a so mamma. À cinque mesi anu i so denti è ponu manghjà in modu indipindenti. Quandu sò unu o più anni, lascianu u pacchettu è cercanu un cumpagnu è un novu territoriu. Allora truvaru un novu gruppu di lupi.

I lupi sò periculosi?

Ci sò parechje storie nantu à i lupi. Certi dicenu chì u lupu hè male è manghja i zitelli. Qualcosa cusì accade ancu in u conte di fata Cappuccettu Rossu. U lupu pare ancu in parechje favole. U so nome hè Isegrim.

In ogni casu, un lupu attaccherà l'omu solu quandu si sente minacciatu o quandu hè vicinu à more di fame. I lupi tendenu à esse timidi è sò generalmente alluntanati da l'omu, salvu chì ùn sò disturbati o minacciati. A cosa più periculosa hè di avvicinassi troppu à una mamma cù i cuccioli. A volte, u lupu pò ancu esse malatu cù a rabia di a malatia, per via di a quale perde u so timore di l'omu.

Pò accade chì i lupi sceglienu pecuri o capre cum'è a so preda. Dunque, assai agricultori resistenu à u ritornu di u lupu. I pastori spessu tenenu i cani di guardia per pruteggili da i lupi. Sti cani crescenu cù e pecure è i guardianu contr'à i lupi. Ci sò ancu i sumeri chì spaventanu i lupi attaccanti gridendu o muzzichendu. Fence pò ancu prutege l'animali di l'agricultori.

Ùn hè vera chì i lupi urlanu à a luna piena. Tuttavia, urlanu quandu volenu dì à un altru pacchettu di ùn avvicinà più. Calchì volta si chjamanu l'un l'altru ululando.

Chì sottuspecie di lupi ci sò?

Sì i grandi gruppi di animali ùn si mischianu micca cù l'altri, sviluppanu a so idiosincrasia in parechje generazioni. Questu pò influenzà u fisicu, ma ancu u cumpurtamentu. Ondeci viventi è dui sottuspezie estinte sò cunsiderate in u casu di u lupu. In ogni casu, e cose ùn sò micca cusì simplici, perchè alcune di e subspecie individuali anu ancu mischju cù l'altri. Eccu i più impurtanti:

U lupu indianu hè u più chjucu. Righjunghji un massimu di vinti chilò. Hè assai periculatu perchè ùn pò più truvà preda. U lupu Caspiu o lupu di steppa campa ancu trà u Caspiu è u Mari Neru. Hè abbastanza chjucu è luminoso. Hè ancu assai in periculu, soprattuttu perchè a ghjente hè dopu.

U lupu tundra vive in Siberia. Hè abbastanza grande è soprattuttu biancu, per quessa ùn hè micca faciule per vede in a neve. Ancu s'ellu hè cacciatu, ci sò sempre circa u listessu numaru d'animali. U lupu russu hè in casa in Russia. Hè strettamente ligatu à u lupu eurasiaticu, ma un pocu più grande. Hè cacciatu è pò tene strettu in numeri.

U lupu articu vive in l'Articu Canadianu è in Groenlandia. Ancu ellu hè biancu. Malgradu a caccia, va bè. U lupu Mackenzie vive in l'America di u Nordu, in particulare in i zoni sittintriunali. Hè assai altu. A volte hè cacciatu, ma ùn hè micca in periculu. U lupu di legnu vive in Canada è in i Stati Uniti. Hè cacciatu è in periculu. U lupu messicanu campa più à u sudu. Ne restanu più di cinquanta animali è hè minacciatu di estinzione.

Una caratteristica speciale hè un dingo in Australia. Hè evolutu da i cani domestici ferali. À u cuntrariu, i nostri cani domestici sò ancu una subspecie di u lupu.

Maria Allen

scrittu da santu Maria Allen

Salute, sò Maria ! Aghju curatu di parechje spezie di animali, cumprese i cani, i misgi, i porcellini d'India, i pesci è i dragoni barbuti. Aghju ancu dece animali di u mo propiu attualmente. Aghju scrittu parechji temi in questu spaziu cumpresi cumu-to, articuli informativi, guide di cura, guide di razza, è più.

Lascia un Audiolibro

Avatar

U vostru indirizzu email ùn seranu micca publicatu. campi nicissarii sò marcati *